PoCIDIF 2.1 este una dintre cele mai importante oportunități de finanțare pentru firme TIC și startup-uri inovatoare care dezvoltă aplicații, servicii digitale sau produse tehnologice noi. Programul nu este gândit pentru simpla digitalizare internă a unei firme, ci pentru proiecte care includ cercetare, dezvoltare, inovare și adoptarea de tehnologii avansate.

Apelul pentru Acțiunea 2.1 are data de deschidere anunțată pentru 30 iunie 2026, ora 15:00, iar data de închidere pentru 30 septembrie 2026, ora 17:00, conform informațiilor publicate de MIPE pentru Ghidul Solicitantului aferent Acțiunii 2.1.

Pentru firmele care vor să aplice, una dintre cele mai importante întrebări este: ce cheltuieli pot fi incluse în buget? Răspunsul nu este simplu, pentru că PoCIDIF 2.1 combină mai multe tipuri de sprijin: ajutor regional pentru investiții, ajutor pentru cercetare și dezvoltare, ajutor pentru întreprinderi nou-înființate și ajutor de minimis.

De ce este importantă structura bugetului

În PoCIDIF 2.1, nu este suficient să faci o listă de achiziții. Bugetul trebuie construit în funcție de logica proiectului: ce cercetezi, ce dezvolți, ce testezi, ce introduci în producție și cum ajunge rezultatul în piață.

Schema de ajutor prevede o finanțare nerambursabilă cumulată de minimum 200.000 euro per proiect. Valoarea maximă poate ajunge la 3.000.000 euro pentru proiectele care au ca rezultat un produs hardware inovativ și la 1.500.000 euro pentru proiectele care au ca rezultat o soluție software, serviciu sau aplicație inovativă.

Această diferență contează mult. Un proiect SaaS, o aplicație software sau un serviciu digital inovator trebuie bugetat diferit față de un produs hardware independent, cu componentă software de control și management.

Principalele categorii de cheltuieli eligibile

Cheltuielile eligibile pot fi grupate în patru mari categorii:

1. cheltuieli pentru introducerea în producție a rezultatului inovativ;
2. cheltuieli de cercetare industrială și dezvoltare experimentală;
3. cheltuieli pentru startup-uri inovatoare sau întreprinderi nou-înființate;
4. cheltuieli de minimis, cum ar fi consultanță, promovare, audit, formare, management sau costuri indirecte.

Această împărțire este esențială, pentru că fiecare categorie poate avea reguli, intensități și limite diferite. De exemplu, cheltuielile de cercetare-dezvoltare au intensități diferite pentru cercetare industrială și dezvoltare experimentală, în funcție de dimensiunea întreprinderii și de condițiile de difuzare a rezultatelor.

Cheltuieli pentru echipamente hardware și infrastructură TIC

Una dintre cele mai importante categorii este achiziția de active corporale și necorporale necesare pentru introducerea în producție a rezultatului proiectului. În această zonă pot intra echipamente hardware TIC, dispozitive, servere, sisteme de procesare, echipamente AI, IoT, cybersecurity, AR/VR, robotică sau alte tehnologii avansate, dacă sunt justificate prin activitatea proiectului.

Exemple de investiții care pot fi relevante:

• servere pentru rularea aplicației sau platformei;
• clustere de procesare;
• unități GPU pentru antrenarea sau rularea modelelor AI;
• echipamente edge computing;
• senzori IoT și gateway-uri;
• echipamente pentru realitate augmentată sau virtuală;
• infrastructură pentru big data;
• echipamente pentru noduri blockchain;
• roboți industriali sau sisteme autonome;
• echipamente dedicate securității cibernetice.

Important: echipamentele trebuie să fie legate de activitatea finanțată. Nu orice laptop, server sau dispozitiv IT este automat eligibil. Achiziția trebuie explicată în raport cu produsul, aplicația sau serviciul inovativ dezvoltat.

Cheltuieli pentru software, licențe, cloud și AI

PoCIDIF 2.1 poate susține și cheltuieli pentru aplicații software, licențe, platforme cloud, servicii AI, ML, API-uri, modele AI, servicii XaaS/SaaS și infrastructuri digitale, dacă acestea sunt necesare pentru introducerea în producție a soluției inovatoare.

Exemple de costuri care pot fi relevante:

• licențe software utilizate în dezvoltarea sau producția soluției;
• servicii cloud pentru procesare și stocare;
• platforme AIaaS sau MLaaS;
• API-uri AI utilizate pentru funcționalități avansate;
• modele AI licențiate sau utilizate pe bază de consum;
• servicii de configurare a bazelor de date;
• migrarea și integrarea datelor;
• medii de dezvoltare, testare și validare;
• instrumente software pentru pipeline-uri ML.

Atenție: serviciile de tip SaaS, PaaS, XaaS, AIaaS sau MLaaS sunt eligibile în zona de ajutor regional doar dacă pot fi încadrate contabil ca imobilizări necorporale amortizabile și incluse în activele întreprinderii.

Cheltuieli cu personalul implicat în cercetare și dezvoltare

Pentru componenta de cercetare industrială și dezvoltare experimentală, pot fi eligibile cheltuielile cu personalul implicat în proiect. Aici pot intra cercetători, tehnicieni și alți membri ai personalului auxiliar, în măsura în care lucrează efectiv în proiect.

Pentru o firmă de software sau un startup tech, această categorie poate fi foarte importantă. De exemplu, pot fi relevante costurile salariale pentru:

• arhitecți software implicați în dezvoltarea prototipului;
• ingineri machine learning;
• cercetători AI;
• specialiști cybersecurity;
• ingineri embedded;
• dezvoltatori backend/frontend implicați în componenta experimentală;
• specialiști data engineering;
• personal tehnic pentru testare și validare.

Cheia este justificarea. Nu orice salariu din firmă trebuie inclus automat. Trebuie explicat rolul persoanei, activitatea prestată, legătura cu obiectivele CDI și perioada în care contribuie la proiect.

Cheltuieli pentru cercetare contractuală, brevete și know-how

Schema permite și cheltuieli pentru cercetare contractuală, cunoștințe și brevete cumpărate sau obținute cu licență din surse externe, în condiții de piață. Tot aici pot intra anumite subscripții, abonamente, resurse de procesare, stocare și servicii TIC folosite exclusiv pentru activitățile de cercetare industrială sau dezvoltare experimentală.

Exemple:

• contract cu o organizație de cercetare;
• servicii specializate de testare tehnologică;
• licențiere de brevet relevant pentru proiect;
• achiziție de know-how;
• acces la baze de date tehnice;
• resurse cloud pentru simulare, testare sau antrenare modele AI;
• API-uri AI utilizate exclusiv în proiect;
• modele AI licențiate pentru activitatea experimentală.

Această zonă poate fi foarte utilă pentru startup-urile care nu au intern toate competențele tehnice necesare.

Cheltuieli de consultanță

Cheltuielile de consultanță pot fi eligibile prin componenta de minimis. Pot include consultanța pentru elaborarea documentației de depunere, cererea de finanțare, planul de afaceri, raportul expertului extern sau raportul de audit extern pentru întreprinderile nou-înființate inovatoare.

De asemenea, pot fi eligibile servicii de consultanță pentru managementul proiectului, elaborarea documentațiilor necesare implementării și asistență juridică pentru procedurile de achiziție.

Această categorie este importantă pentru proiectele complexe, unde documentația tehnică, financiară și administrativă trebuie să fie coerentă. Totuși, consultanța trebuie bugetată realist și justificată în raport cu activitățile proiectului.

Cheltuieli de promovare și introducere în piață

PoCIDIF 2.1 nu se oprește la dezvoltarea tehnologică. Pentru produsele, aplicațiile sau serviciile rezultate, pot fi relevante și cheltuieli de promovare, comercializare, colaborare, networking, marketplace, analytics pentru go-to-market sau promovarea rezultatelor proiectului prin conferințe, publicări ori programe open source.

Exemple:

• campanie de promovare pentru lansarea produsului;
• listare într-un marketplace software;
• instrumente de analytics pentru go-to-market;
• participare la evenimente de tehnologie;
• promovarea rezultatelor proiectului;
• materiale de informare și publicitate obligatorii;
• publicarea rezultatelor tehnice, dacă proiectul presupune difuzare largă.

Această categorie trebuie folosită cu atenție. Nu este vorba despre marketing general al firmei, ci despre promovarea și comercializarea rezultatului proiectului.

Cheltuieli pentru audit tehnic și securitate

Pentru proiectele software, AI, cloud sau cybersecurity, auditul tehnic poate fi esențial. Schema include cheltuieli pentru auditare tehnică, inclusiv verificarea corespondenței rezultatului cu cererea de finanțare, testarea securității aplicației, protecția informației și respectarea reglementărilor privind datele cu caracter personal.

Exemple:

• audit tehnic al aplicației dezvoltate;
• testare de securitate;
• verificare arhitectură software;
• audit cybersecurity;
• testare niveluri de securitate;
• verificare protecție date;
• raport tehnic independent.

Pentru proiectele care implică date sensibile, AI, infrastructură cloud sau securitate cibernetică, această categorie poate crește credibilitatea proiectului și poate reduce riscurile de implementare.

Cheltuieli pentru formare profesională

PoCIDIF 2.1 poate include și cheltuieli pentru instruire sau formare profesională specifică. Acestea pot viza personalul căruia îi este destinat serviciul, aplicația sau produsul dezvoltat, precum și personalul care va asigura mentenanța soluției, dacă este angajat al beneficiarului.

Exemple:

• training pentru echipa care va opera platforma;
• instruire pentru mentenanța aplicației;
• formare pentru utilizarea sistemului hardware/software;
• training tehnic pentru administrarea soluției;
• pregătire pentru utilizarea unor tehnologii avansate integrate în produs.

Formarea trebuie să fie specifică proiectului, nu un curs general fără legătură cu soluția dezvoltată.

Cheltuieli pentru management intern de proiect

Schema permite și cheltuieli aferente managementului intern de proiect, dacă acestea nu au fost deja acoperite prin consultanță pentru management. Pot fi incluse cheltuieli salariale pentru personalul angajat al beneficiarului, deplasări, transport de bunuri și echipamente TIC pentru echipa de management, dacă sunt justificate în proiect.

Această categorie trebuie separată clar de activitățile tehnice de cercetare-dezvoltare. Un project manager intern, un responsabil financiar sau un coordonator administrativ pot avea roluri utile, dar costurile lor trebuie încadrate corect.

Cheltuieli pentru accesibilizare

O categorie interesantă este accesibilizarea pentru persoane cu dizabilități. Pot fi eligibile adaptări ale interfețelor web și aplicațiilor, conținut multimedia accesibil, aplicații mobile accesibile, afișaje sau cititoare Braille și alte soluții care fac produsul sau serviciul mai accesibil.

Pentru proiectele software, această categorie poate fi relevantă mai ales dacă aplicația are utilizatori finali diverși sau dacă produsul se adresează educației, sănătății, administrației, serviciilor publice sau pieței B2C.

Cheltuieli indirecte

Cheltuielile indirecte sunt eligibile în procent de maximum 7% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile. În această categorie pot intra costuri administrative, contabilitate, utilități, chirie, servicii de internet, servicii poștale sau alte costuri necesare implementării, dar dificil de atribuit direct unei activități specifice.

Aceste costuri nu trebuie confundate cu bugetul principal al proiectului. Ele susțin implementarea, dar nu trebuie să devină centrul bugetului.

Ce cheltuieli nu sunt eligibile sau sunt riscante

Schema menționează că activele achiziționate trebuie să fie noi, iar echipamentele, autovehiculele sau mijloacele de transport second-hand sunt indicate ca neeligibile. De asemenea, sunt neeligibile amenzi, penalități, cheltuieli de judecată, arbitraj și cheltuieli peste plafoanele specifice.

În practică, sunt riscante și cheltuielile care nu au legătură directă cu proiectul, costurile slab justificate, achizițiile supradimensionate, licențele folosite pentru activitatea generală a firmei și echipamentele care nu susțin dezvoltarea produsului inovativ.

Exemple de investiții pentru proiecte software

Un proiect software eligibil ar putea include:

• salarii pentru echipa de dezvoltare;
• arhitectură software și prototipare;
• servicii cloud pentru testare și scalare;
• licențe software pentru dezvoltare;
• baze de date managed;
• API-uri AI;
• audit tehnic;
• testare de securitate;
• consultanță pentru proiect;
• promovare pentru lansarea soluției.

Exemplu: o platformă SaaS pentru automatizarea conformității furnizorilor ar putea include costuri cu arhitectura aplicației, dezvoltarea modulelor, integrarea AI pentru verificarea documentelor, infrastructură cloud, testare de securitate, audit tehnic și promovare pentru introducerea în piață.

Exemple de investiții pentru proiecte AI

Un proiect AI poate avea un buget diferit față de o aplicație software clasică. Pot fi relevante:

• servere cu GPU;
• resurse cloud pentru antrenarea modelelor;
• licențe AI;
• API-uri AI;
• seturi de date sau acces la baze de date;
• personal ML/AI;
• testare și validare modele;
• audit tehnic;
• cybersecurity;
• protecția datelor.

Exemplu: o soluție AI pentru analizarea automată a documentelor tehnice poate include costuri de procesare, modele AI, dezvoltare software, validare, testare, securitate și integrare cu sisteme externe.

Exemple de investiții pentru cybersecurity

Pentru un proiect cybersecurity, pot fi relevante:

• infrastructură de testare;
• echipamente dedicate securității;
• software de monitorizare și detecție;
• specialiști cybersecurity;
• audit tehnic;
• testare de penetrare;
• medii de simulare;
• servicii cloud securizate;
• documentație tehnică;
• validare a produsului.

Exemplu: o platformă de detecție a atacurilor asupra infrastructurilor industriale poate include costuri cu cercetarea, dezvoltarea algoritmilor, servere de analiză, medii de testare, audit tehnic și validarea securității.

Exemple de investiții pentru IoT și hardware inovativ

Pentru proiectele hardware sau IoT, bugetul poate include:

• senzori inteligenți;
• gateway-uri;
• echipamente edge computing;
• prototipuri hardware;
• software de control;
• testare și validare;
• echipamente de laborator;
• integrare cloud;
• securitate IoT;
• producție pilot.

Exemplu: un produs IoT pentru monitorizarea echipamentelor industriale poate include senzori, gateway-uri, software embedded, platformă cloud, algoritmi de analiză, testare în mediu real și audit tehnic.

Cum construiești corect bugetul

Un buget bun pentru PoCIDIF 2.1 trebuie să plece de la rezultatul proiectului. Prima întrebare nu este „ce pot cumpăra?”, ci „ce trebuie să dezvolt, să testez și să introduc în piață pentru ca produsul să fie real și inovativ?”.

Structura recomandată este:

1. definește rezultatul final: aplicație, serviciu digital sau produs hardware;
2. separă activitățile de cercetare industrială de dezvoltarea experimentală;
3. identifică echipamentele și licențele necesare;
4. stabilește echipa implicată;
5. justifică serviciile externe;
6. include auditul, testarea și securitatea;
7. adaugă cheltuielile de promovare și introducere în piață;
8. verifică intensitățile și contribuția proprie;
9. elimină costurile care nu au legătură directă cu proiectul.

Un buget mare nu este neapărat un buget bun. Un buget bun este coerent, justificat și legat direct de obiectivele proiectului.

Cum te poate ajuta BursaFondurilor.ro

Dacă dezvolți o aplicație, o platformă software, o soluție AI, un produs cybersecurity, un sistem IoT sau un produs hardware inovativ, primul pas este să verifici dacă investiția ta poate fi încadrată corect în PoCIDIF 2.1.

Prin BursaFondurilor.ro poți descrie proiectul, bugetul estimat, tehnologiile folosite, stadiul actual al soluției și obiectivul investiției. Consultanții pot analiza dacă programul este potrivit, ce tipuri de cheltuieli pot fi incluse și ce riscuri trebuie clarificate înainte de depunere.

PoCIDIF 2.1 poate finanța investiții complexe pentru firme TIC și startup-uri inovatoare, dar cheltuielile eligibile trebuie alese și justificate cu atenție. Programul poate acoperi costuri cu personal CDI, echipamente hardware, servere, GPU-uri, cloud, software, AI, cybersecurity, consultanță, audit tehnic, promovare și introducere în piață.

Diferența dintre un buget bun și unul slab nu este valoarea totală, ci logica proiectului. Cheltuielile trebuie să susțină dezvoltarea unei soluții inovatoare, nu doar achiziția unor instrumente IT.

Pentru firmele care au deja o idee tehnologică serioasă, PoCIDIF 2.1 poate fi o oportunitate importantă. Dar înainte de depunere, merită verificat dacă proiectul este suficient de inovator, dacă bugetul este eligibil și dacă firma poate susține contribuția proprie.