PR Centru 1.5.2: cofinanțare, ajutor de stat și minimis – cât este grantul real?

PR Centru 1.5.2 nu are un procent unic de cofinanțare aplicabil tuturor proiectelor. Aceasta este cea mai importantă regulă financiară a apelului pentru parcuri industriale.

La data actualizării, 4 septembrie 2026, apelul are status oficial Activ, iar finanțarea nerambursabilă solicitată poate fi între 500.000 € și 3.000.000 € / proiect.

Această valoare cuprinde împreună:

1. ajutorul de stat pentru investiții în infrastructuri locale
2. ajutorul de minimis

Pentru infrastructură, grantul nu se stabilește după un procent standard de 40%, 60% sau 70%. Regula este:

Ajutor maxim = costuri eligibile – profitul din exploatare estimat ex ante

Prin urmare, contribuția beneficiarului depinde în primul rând de capacitatea viitoare a parcului industrial de a genera venituri.

---

1. Cele două componente financiare ale proiectului

Bugetul PR Centru 1.5.2 trebuie împărțit între două mecanisme.

Componenta A – ajutor pentru infrastructuri locale

Aceasta finanțează investiția propriu-zisă: teren, drumuri interne, infrastructură, utilități, clădiri, reconversie brownfield, spații comune, echipamente, infrastructură IT, energie regenerabilă, software și alte active eligibile.

Aceste activități intră sub regulile ajutorului de stat pentru investiții în infrastructuri locale.

Componenta B – ajutor de minimis

Componenta de minimis finanțează activitățile suport și soft, precum: consultanță, proiectare, asistență tehnică, publicitate, audit, promovarea parcului, networking, schimburi de experiență, dezvoltarea serviciilor, creșterea capacității administrative, instruirea personalului administratorului.

Cele două componente trebuie bugetate separat.

---

2. Cât poate fi finanțat prin ajutorul pentru infrastructuri locale?

Aici apare particularitatea majoră a programului. Valoarea ajutorului nu poate depăși:

diferența dintre costurile eligibile ale investiției și profitul din exploatare aferent acesteia.

Profitul din exploatare este dedus ex ante, adică înainte de aprobarea proiectului, pe baza unor estimări financiare rezonabile.

Formula simplificată este:

Grant infrastructură = Cost eligibil – Profit din exploatare

dar cu respectarea și a plafonului general de finanțare al apelului.

---

3. Ce este „profitul din exploatare”?

Nu trebuie confundat cu profitul contabil dintr-un singur an. În analiza financiară a infrastructurii se estimează veniturile și costurile generate de funcționarea parcului industrial pe perioada relevantă a investiției.

În practică, pot exista venituri din: chirii, concesionarea loturilor, utilizarea halelor și spațiilor, servicii comune, utilizarea infrastructurii, alte venituri aferente exploatării.

Din acestea se scad costurile de operare relevante. Rezultatul pozitiv actualizat reprezintă profitul din exploatare care diminuează necesarul de ajutor.

---

4. Exemplu foarte simplu

Un parc industrial are 2.000.000 € costuri eligibile pentru infrastructură. Analiza financiară estimează 600.000 € profit din exploatare.

Ajutorul maxim aferent infrastructurii devine:

2.000.000 € – 600.000 € = 1.400.000 €.

Beneficiarul trebuie astfel să acopere cel puțin diferența de 600.000 € pentru partea eligibilă a investiției.

Și aceasta fără a lua încă în calcul: cheltuieli neeligibile, eventuale depășiri de buget, TVA (după caz), necesarul de cash-flow, alte limitări ale proiectului.

---

5. Ce se întâmplă dacă parcul nu generează profit din exploatare?

Să presupunem că: costurile eligibile = 2.000.000 €, iar modelul financiar justificat indică profit din exploatare = 0 €.

Din perspectiva regulii funding gap, ajutorul pentru infrastructură ar putea ajunge până la 2.000.000 €, adică până la valoarea integrală a costurilor eligibile ale componentei.

Dar aceasta nu înseamnă că programul acordă automat 100%. Trebuie respectate în continuare: plafonul general de 3.000.000 €, eligibilitatea costurilor, regulile schemei de ajutor, analiza financiară, toate criteriile apelului.

---

6. De ce un parc profitabil poate primi un grant mai mic?

Pentru că ajutorul public trebuie să acopere necesarul real de finanțare, nu să genereze supracompensare.

Să comparăm două proiecte identice ca valoare.

	Parc A	Parc B
Cost eligibil	2.500.000 €	2.500.000 €
Profit din exploatare	300.000 €	900.000 €
Ajutor maxim teoretic	2.200.000 €	1.600.000 €

Parcul B generează venituri nete mai mari și are, prin urmare, un necesar mai mic de ajutor public.

---

7. Asta înseamnă că este dezavantajos să ai venituri?

Nu. Un parc industrial trebuie să demonstreze că poate funcționa și că este sustenabil după finalizarea proiectului. O infrastructură fără rezidenți, fără venituri și fără capacitatea de a-și acoperi costurile poate ridica probleme serioase de fezabilitate.

Trebuie găsit echilibrul între: atractivitatea economică a parcului și necesarul justificat de finanțare publică.

Modelul financiar nu trebuie construit artificial pentru a reduce profitul estimat și a crește grantul. Ipotezele trebuie să fie rezonabile și documentabile.

---

8. Ce venituri trebuie estimate?

În funcție de structura proiectului, pot exista venituri din:

• chirii pentru hale sau spații
• concesionarea terenurilor
• închirierea birourilor
• utilizarea unor infrastructuri comune
• servicii oferite rezidenților
• alte activități economice ale parcului

Aceste venituri trebuie corelate cu: gradul de ocupare, numărul estimat de rezidenți, prețurile practicate, evoluția ocupării parcului, serviciile puse la dispoziție.

---

9. Nu poți introduce orice chirie pentru a modifica funding gap-ul

Infrastructura finanțată trebuie pusă la dispoziția utilizatorilor interesați: deschis, transparent și nediscriminatoriu. În plus, prețurile percepute pentru utilizarea infrastructurii trebuie să corespundă prețului pieței.

Prin urmare, modelul financiar nu ar trebui construit pe chirii artificial de mici pentru a reduce veniturile și a maximiza grantul.

---

10. Cererea din partea rezidenților influențează și finanțarea

În Articolul 01 am arătat că existența cererii de piață este importantă inclusiv în evaluarea proiectului. Același lucru se reflectă în modelul financiar.

Dacă proiectul presupune 20 de loturi, dar modelul financiar estimează ocuparea unui singur lot într-o perioadă foarte lungă, evaluatorul poate pune sub semnul întrebării realismul proiectului.

Pe de altă parte, dacă se estimează ocuparea imediată a tuturor spațiilor la prețuri ridicate, profitul estimat poate crește și reduce funding gap-ul. De aceea, planul de dezvoltare și modelul financiar trebuie construite împreună.

---

11. Care este contribuția proprie?

Nu există un procent universal. Contribuția la partea eligibilă rezultă, în primul rând, din diferența dintre costul eligibil și ajutorul acordat.

Dacă: Cost eligibil = 2.000.000 €, Ajutor = 1.400.000 €, atunci: Contribuția aferentă cheltuielilor eligibile = 600.000 €.

Dar necesarul financiar real al beneficiarului poate fi mai mare.

---

12. Contribuția proprie nu înseamnă tot necesarul financiar

Pe lângă contribuția la cheltuielile eligibile pot exista: cheltuieli neeligibile, costuri care depășesc plafoanele acceptate, TVA (în funcție de situație), ajustări de preț, costuri suplimentare, necesar temporar de cash până la rambursări.

Prin urmare: contribuția proprie ≠ necesarul total de cash. Un proiect de parc industrial poate presupune resurse financiare semnificative chiar dacă grantul este mare.

---

13. Ce se întâmplă cu plafonul de 3 milioane €?

Aceasta este a doua limită majoră. Chiar dacă formula funding gap ar permite teoretic un grant mai mare, finanțarea totală nerambursabilă solicitată prin apel nu poate depăși 3.000.000 €, iar această sumă include: ajutor pentru infrastructuri locale + minimis.

---

14. Exemplu în care plafonul de 3 milioane € devine limitativ

Presupunem: 4.000.000 € cost eligibil infrastructură, Profit estimat: 400.000 €, Funding gap: 3.600.000 €. În plus, proiectul are 200.000 € activități eligibile pe minimis.

Dacă nu ar exista plafonul apelului:

• Ajutor infrastructură = 3.600.000 €
• Minimis = 200.000 €
• Total = 3.800.000 €

Dar apelul permite maximum 3.000.000 €. Dacă cei 200.000 € sunt acordați pe minimis, pentru infrastructură mai rămân maximum 2.800.000 €. Beneficiarul trebuie astfel să acopere pentru infrastructură: 4.000.000 € – 2.800.000 € = 1.200.000 €.

Deși funding gap-ul rezultat inițial era de 3,6 milioane €, plafonul apelului devine în acest caz limita efectivă.

---

15. Ajutorul de minimis

A doua componentă este mai simplă din perspectiva procentului. Pentru cheltuielile finanțabile prin minimis, contribuția programului poate ajunge la maximum 100% din valoarea eligibilă a acestor cheltuieli.

Dar există un plafon: maximum 300.000 € în condițiile regulilor de minimis. Plafonul trebuie analizat la nivelul întreprinderii unice și pentru perioada continuă de 3 ani relevantă la momentul acordării ajutorului.

---

16. Ce activități pot intra pe minimis?

În principal:

Activități suport: consultanță, proiectare, asistență tehnică, publicitate, audit financiar.

Activități soft: promovarea parcului, networking, cooperare, schimburi de experiență, dezvoltarea serviciilor, dezvoltarea capacității administratorului, instruirea personalului propriu.

Aceste categorii trebuie separate corect de investiția finanțată prin ajutor pentru infrastructuri locale.

---

17. 300.000 € minimis nu înseamnă 300.000 € garantat

Plafonul reprezintă maximum posibil. Dacă proiectul are 170.000 € cheltuieli eligibile prin minimis, ajutorul nu poate deveni 300.000 €. Maximum pentru proiect va fi 170.000 €.

În plus, trebuie verificat cât minimis mai este disponibil pentru întreprinderea unică.

---

18. Exemplu: administratorul a primit deja minimis

Presupunem că întreprinderea unică a primit în perioada relevantă 110.000 € minimis. Plafon general: 300.000 €. Spațiu teoretic rămas: 190.000 €.

Dacă noul proiect include 250.000 € cheltuieli eligibile prin minimis, nu trebuie presupus că toate cele 250.000 € vor putea beneficia de ajutor. Plafonul disponibil trebuie reverificat la data acordării ajutorului.

---

19. Ce înseamnă „întreprindere unică”?

Plafonul nu se verifică neapărat doar pentru societatea administratorului privită izolat. Trebuie analizate relațiile de control și legăturile cu alte întreprinderi conform Regulamentului de minimis.

Dacă există mai multe societăți care formează aceeași întreprindere unică, ajutoarele relevante se cumulează. Prin urmare: 300.000 € nu înseamnă automat 300.000 € pentru fiecare firmă din același grup.

---

20. Ce se întâmplă în cazul unui parteneriat?

Apelul permite parteneriatul dintre administratorul parcului industrial și UAT-ul/UAT-urile fondatoare.

Pentru minimis există o regulă importantă: ajutoarele de minimis cumulate acordate partenerilor în cadrul aceluiași proiect nu pot depăși 300.000 €, indiferent de numărul partenerilor.

Așadar, dacă proiectul are administrator + 4 UAT-uri, nu rezultă 5 × 300.000 €. Plafonul aferent proiectului rămâne maximum 300.000 € minimis cumulat.

---

21. Exemplu financiar complet

Presupunem:

• Investiție în infrastructură: 2.500.000 €
• Profit din exploatare estimat ex ante: 700.000 €
• Activități pe minimis: 250.000 €

Pasul 1 – funding gap infrastructură: 2.500.000 € – 700.000 € = 1.800.000 € ajutor maxim pentru infrastructură

Pasul 2 – minimis: Cheltuieli eligibile 250.000 €. Presupunem că administratorul are întreg plafonul disponibil. Grant minimis: 250.000 €

Pasul 3 – finanțare totală: 1.800.000 € + 250.000 € = 2.050.000 € grant total

Pasul 4 – contribuția beneficiarului: Cost eligibil total 2.750.000 € – Grant 2.050.000 € = 700.000 € contribuție la cheltuielile eligibile, la care se pot adăuga eventualele cheltuieli neeligibile.

---

22. Exemplu cu profit din exploatare redus

• Investiție: 2.500.000 €
• Profit estimat: 200.000 €
• Minimis: 250.000 €
• Ajutor infrastructură: 2.300.000 €
• Minimis: 250.000 €
• Grant total: 2.550.000 €
• Contribuție: 200.000 €

Presupunând că nu există alte limitări. Acesta este motivul pentru care modelul financiar are impact direct asupra grantului.

---

23. Exemplu cu grantul maxim de 3 milioane €

Presupunem:

• Investiție infrastructură: 3.300.000 €
• Profit din exploatare: 500.000 €
• Funding gap: 2.800.000 €
• Minimis: 200.000 €
• Grant total: 3.000.000 €
• Contribuția aferentă cheltuielilor eligibile: 500.000 €

Acesta este un exemplu în care funding gap-ul și minimisul permit atingerea exactă a plafonului maxim al apelului.

---

24. Un proiect de 3 milioane € nu este același lucru cu un grant de 3 milioane €

Aceasta este o confuzie frecventă.

Dacă proiectul are valoarea eligibilă 3.000.000 €, iar profitul din exploatare este 800.000 €, grantul pentru infrastructură nu devine automat 3 milioane €. Funding gap-ul ar fi 2.200.000 €. Dacă proiectul mai are, de exemplu, 200.000 € minimis, grantul total ar putea fi 2.400.000 €.

Prin urmare trebuie diferențiate: valoarea investiției de valoarea finanțării nerambursabile.

---

25. Profitul din exploatare trebuie estimat realist

Unul dintre cele mai sensibile puncte ale proiectului va fi modelul financiar. Ipotezele privind: gradul de ocupare, numărul rezidenților, chirii, concesiuni, tarife, costuri operaționale, mentenanță, energie, servicii, ritmul atragerii investitorilor, trebuie să fie coerente cu planul de dezvoltare al parcului.

Un model financiar foarte optimist poate reduce funding gap-ul. Un model artificial de pesimist poate ridica probleme de credibilitate.

---

26. Macheta financiară devine document esențial

Pentru acest apel, analiza financiară nu este doar o anexă administrativă. Ea determină efectiv: cât ajutor poate primi proiectul.

În practică, înainte de depunere trebuie să existe o corelare între:

• planul tehnic → ce construim
• planul de dezvoltare → cine va utiliza parcul
• strategia comercială → cum atragem rezidenți
• modelul financiar → ce venituri și costuri va genera infrastructura
• funding gap → cât grant este justificat

---

27. Pot fi cumulate alte ajutoare?

Cumulul trebuie analizat foarte atent. Regulile ajutorului de stat permit cumularea numai în condițiile în care nu este depășit cuantumul maxim permis pentru aceleași costuri eligibile și sunt respectate regulile aplicabile.

Nu aș construi bugetul pornind de la ideea: „pentru diferența neacoperită mai luăm încă un grant pentru aceleași cheltuieli.” Fiecare sursă de finanțare trebuie verificată din perspectiva: costurilor eligibile, suprapunerii, cumulului, intensității, dublei finanțări.

---

28. Costurile rezidenților nu intră în grantul actual

O altă delimitare importantă: grantul actual este acordat pentru infrastructura parcului și dezvoltarea funcționării acestuia. Firmele rezidente nu primesc direct o parte din cei 3 milioane € pentru propriile: hale, utilaje, linii de producție, investiții individuale.

ADR Centru a precizat că sprijinirea IMM-urilor rezidente va face obiectul unei Etape II, printr-un apel subsecvent.

---

29. Checklist financiar înainte de depunere

Înainte să stabilești valoarea grantului, verifică:

• □ Care este valoarea totală eligibilă a infrastructurii?
• □ Care costuri intră efectiv pe ajutor pentru infrastructuri locale?
• □ Care activități intră pe minimis?
• □ Ce venituri va genera parcul?
• □ Care este gradul realist de ocupare?
• □ Ce chirii sau tarife de piață vor fi utilizate?
• □ Care sunt costurile de exploatare?
• □ Care este profitul din exploatare rezultat ex ante?
• □ Care este funding gap-ul?
• □ Cât minimis mai are disponibil întreprinderea unică?
• □ Într-un parteneriat, se respectă plafonul total de 300.000 €?
• □ Grantul total rămâne sub 3.000.000 €?
• □ Finanțarea solicitată rămâne peste pragul de 500.000 €?
• □ Ce cheltuieli neeligibile trebuie suportate separat?
• □ Beneficiarul dispune de resurse pentru contribuție și cash-flow?

---

PR Centru 1.5.2 trebuie privit diferit față de multe apeluri clasice pentru investiții. Nu avem formula: „investiție × 70% = grant”.

Avem:

Costuri eligibile – profit din exploatare = ajutor maxim pentru infrastructură

la care se poate adăuga:

ajutor de minimis de până la 300.000 € în condițiile aplicabile.

Finanțarea totală acordată proiectului trebuie să rămână între 500.000 € și 3.000.000 €.

Prin urmare, grantul real depinde de: valoarea investiției + veniturile viitoare + costurile de funcționare + funding gap + minimisul disponibil + plafonul apelului.

---

Întrebări frecvente

PR Centru 1.5.2 finanțează 100% din investiție?

Nu există un procent fix aplicat automat. Ajutorul pentru infrastructură nu poate depăși diferența dintre costurile eligibile și profitul din exploatare estimat ex ante.

Cum se calculează grantul pentru infrastructură?

Simplificat: costuri eligibile – profit din exploatare = valoarea maximă a ajutorului, cu respectarea celorlalte plafoane ale apelului.

Ce este profitul din exploatare?

Este rezultatul financiar estimat al exploatării infrastructurii, determinat pe baza veniturilor și costurilor relevante ale parcului industrial pe perioada analizată.

Care este finanțarea maximă?

Maximum 3.000.000 € / proiect, incluzând ajutorul pentru infrastructuri locale și ajutorul de minimis.

Care este finanțarea minimă?

Minimum 500.000 € finanțare nerambursabilă solicitată.

Cât este ajutorul de minimis?

Maximum 300.000 €, cu respectarea plafonului disponibil la nivelul întreprinderii unice și a perioadei de 3 ani.

Minimisul poate fi finanțat 100%?

Contribuția programului pentru cheltuielile eligibile prin minimis poate ajunge până la 100%, în limita plafonului aplicabil.

Într-un parteneriat fiecare membru poate primi 300.000 € minimis?

Nu. Valoarea ajutoarelor de minimis cumulate acordate partenerilor în cadrul proiectului nu poate depăși 300.000 €, indiferent de numărul acestora.

Dacă parcul generează venituri mai mari, scade grantul?

Dacă aceste venituri determină un profit din exploatare mai mare, funding gap-ul se reduce și, în consecință, valoarea maximă justificată a ajutorului poate scădea.

Firmele rezidente primesc grant din această finanțare?

Nu prin Etapa I. Apelul actual finanțează infrastructura și funcționarea parcului. Pentru IMM-urile rezidente este prevăzută o etapă ulterioară.