PTJ întreprinderi sociale: locuri de muncă, AJOFM și regula de 75%

Apelul PTJ pentru sprijinirea directă a întreprinderilor sociale este deschis în județele Gorj, Dolj, Galați, Prahova și Mureș, iar termenul actual de depunere este 7 octombrie 2026, ora 14:00. Programul oferă finanțări de 50.000–300.000 de euro, dar presupune obligatoriu și crearea de noi locuri de muncă.

PTJ locuri de muncă întreprinderi sociale nu înseamnă doar asumarea formală a unui număr de posturi în cererea de finanțare.

Beneficiarul trebuie să creeze efectiv locurile de muncă, să consulte AJOFM în procesul de recrutare, să respecte regula privind domiciliul sau reședința persoanelor angajate și să mențină posturile pe perioada de durabilitate a proiectului.

Pentru acest apel, politica de ocupare a forței de muncă este o parte centrală a proiectului, nu un efect secundar al investiției.

Câte locuri de muncă trebuie create prin PTJ?

Proiectul trebuie să ducă la crearea a minimum unui loc de muncă nou, exprimat ca echivalent normă întreagă – ENI.

Acest loc de muncă trebuie să fie durabil și să fie menținut inclusiv timp de 3 ani de la efectuarea plății finale în cadrul contractului de finanțare.

Așadar, condiția minimă este:

minimum 1 loc de muncă nou = minimum 1 ENI.

Beneficiarul poate asuma mai multe locuri de muncă, iar grila de evaluare recompensează suplimentar crearea unui număr mai mare de posturi față de minimum obligatoriu. Numărul trebuie însă ales realist, deoarece odată asumat devine indicator al proiectului.

Ce înseamnă ENI?

ENI = Echivalent Normă Întreagă.

Este important deoarece programul nu urmărește doar existența unor contracte de muncă, ci volumul real de ocupare creat prin proiect.

În termeni practici, un post cu normă întreagă reprezintă un ENI.

Dacă sunt utilizate contracte cu timp parțial, acestea trebuie convertite în echivalent normă întreagă potrivit regulilor indicatorului.

De exemplu, două contracte part-time nu trebuie presupuse automat ca reprezentând două locuri de muncă ENI.

Din perspectiva proiectului contează echivalentul anual de normă întreagă, nu doar numărul de persoane care apar în organigramă.

Locurile de muncă trebuie să fie noi?

Da.

Scopul indicatorului este creșterea ocupării ca rezultat al investiției.

De aceea, numărul de locuri de muncă nou create este analizat în raport cu baza de personal existentă.

Clarificările AM arată că angajamentul privind noile locuri de muncă poate fi actualizat la contractare prin raportare la numărul mediu de salariați din anul anterior etapei respective, păstrându-se însă cuantumul locurilor de muncă nou create asumat inițial.

Acest mecanism evită situația în care o întreprindere angajează persoane între depunere și contractare și apoi încearcă să contabilizeze aceleași posturi ca fiind create prin proiect.

Cum trebuie corelate locurile de muncă cu investiția?

Locurile de muncă nu ar trebui stabilite arbitrar doar pentru obținerea unui punctaj mai bun.

În planul de afaceri trebuie să existe o legătură logică:

investiție → capacitate nouă → activitate economică → necesar de personal → locuri de muncă noi.

De exemplu, dacă proiectul cumpără două utilaje pentru dezvoltarea unui atelier social, trebuie explicat:

• cine va opera utilajele;
• ce atribuții vor avea noii angajați;
• ce competențe sunt necesare;
• cum contribuie aceștia la activitatea finanțată;
• de ce numărul de posturi este realist.

Un proiect care promite multe locuri de muncă fără justificare economică își asumă o obligație care va trebui respectată și după finalizarea investiției.

Ce este regula de 75%?

Ghidul introduce o condiție teritorială foarte importantă:

cel puțin 75% din totalul locurilor de muncă create prin proiect trebuie să vizeze persoane cu domiciliul sau reședința în zona vizată de apel.

În practică, aceasta înseamnă județul corespunzător apelului:

• Gorj;
• Dolj;
• Galați;
• Prahova;
• Mureș.

Dacă proiectul este depus în apelul pentru Prahova, de exemplu, regula se raportează la zona vizată de acel apel.

Cum se calculează regula de 75%?

Pentru că vorbim despre persoane, rezultatul trebuie tradus într-un număr întreg de angajați.

Exemple orientative

Locuri de muncă create	75% matematic	Minimum persoane care trebuie să respecte regula
1	0,75	1
2	1,50	2
3	2,25	3
4	3,00	3
5	3,75	4
6	4,50	5
8	6,00	6
10	7,50	8

Tabelul reprezintă aplicarea matematică a cerinței de minimum 75%, cu rotunjire în sus atunci când rezultatul nu este un număr întreg de persoane.

De ce contează foarte mult la proiectele mici?

Pentru un singur loc de muncă, persoana angajată trebuie practic să respecte condiția teritorială.

Pentru două locuri de muncă, un singur angajat eligibil teritorial ar reprezenta doar 50%, deci ambii trebuie să se încadreze.

Abia de la patru posturi apare situația în care trei persoane din patru reprezintă exact 75%.

Persoana trebuie obligatoriu să aibă domiciliul în județ?

Aceasta este regula generală, dar există o excepție.

Ghidul permite și angajarea unei persoane care nu are domiciliul sau reședința în zona apelului dacă aceasta poate demonstra că:

• a fost direct afectată de procesele de tranziție desfășurate în zona vizată; sau
• a fost afectată de procesul de reconversie economică din zona vizată.

Aceasta este însă o excepție care trebuie demonstrată, nu o modalitate de a ignora regula teritorială.

Pentru un proiect concret trebuie păstrate documentele care justifică încadrarea persoanei în situația respectivă.

Este obligatoriu să consulți AJOFM?

Da.

Pentru toate locurile de muncă create prin proiect, solicitantul are obligația de a consulta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă – AJOFM în procesul de recrutare.

Scopul este identificarea și angajarea, cu prioritate, a persoanelor afectate de procesul de tranziție și a persoanelor din anumite categorii dezavantajate.

Important:

consultarea AJOFM nu este opțională și nici o simplă recomandare.

Solicitantul trebuie să poată demonstra procedura urmată în relația cu AJOFM.

Ce trebuie să demonstrezi în relația cu AJOFM?

Documentația programului precizează că beneficiarul trebuie să demonstreze întreaga procedură de consultare și faptul că persoanele afectate direct sau indirect de procesul de tranziție au fost prioritizate în procesul de angajare.

În practică, este prudent să existe o trasabilitate clară a recrutării:

• solicitarea transmisă către AJOFM;
• descrierea postului sau posturilor;
• profilul candidatului căutat;
• răspunsurile sau listele de persoane primite;
• documentele privind selecția;
• justificarea rezultatului recrutării;
• documentele care demonstrează încadrarea persoanelor în categoria asumată prin proiect.

Nu aș lăsa această procedură pentru finalul proiectului.

Ea trebuie gândită încă din planificarea resurselor umane.

Poți folosi și alți furnizori de recrutare?

Da.

Pe lângă AJOFM, programul permite consultarea:

• altor furnizori acreditați de servicii de ocupare;
• instituțiilor cu profil social;
• organizațiilor care pot ajuta la identificarea persoanelor defavorizate la nivel local.

Dar acest lucru nu înlocuiește obligația de consultare AJOFM.

Este o modalitate suplimentară de identificare a persoanelor potrivite pentru locurile de muncă create.

Cine este prioritizat la angajare?

Programul urmărește în special persoanele afectate de tranziția către neutralitatea climatică și persoanele care întâmpină dificultăți pe piața muncii.

Printre categoriile relevante în cadrul evaluării și recrutării se regăsesc:

• persoane afectate direct de procesul de tranziție;
• persoane afectate indirect prin pierderea oportunităților de angajare sau prin competențe neadaptate;
• tineri;
• persoane cu vârsta de peste 55 de ani;
• femei;
• lucrători defavorizați;
• lucrători extrem de defavorizați;
• persoane cu dizabilități.

Schema oficială pune accent în mod expres pe persoanele afectate de tranziție și pe lucrătorii defavorizați, extrem de defavorizați și cu handicap.

Nu înseamnă însă că toate locurile de muncă trebuie ocupate exclusiv de aceste categorii.

Trebuie urmărite separat condițiile obligatorii și criteriile pentru care solicitantul își asumă punctaj în grila de evaluare.

Ce înseamnă „persoană afectată de tranziție”?

Programul Tranziție Justă urmărește județe în care transformarea economiei, decarbonizarea și restructurarea unor sectoare pot afecta locurile de muncă existente.

O persoană poate fi afectată direct, de exemplu prin pierderea unui loc de muncă legat de activitățile economice aflate în tranziție.

Impactul poate fi și indirect, inclusiv prin existența unor competențe care nu mai corespund cererii de pe piața muncii.

Încadrarea trebuie demonstrată conform documentelor și criteriilor aplicabile.

Nu aș folosi această categorie într-un proiect doar pe baza unei declarații generale a candidatului.

Trebuie să angajez persoane vulnerabile dacă am întreprindere socială?

Nu trebuie confundate două obligații diferite.

O întreprindere socială nu este automat o întreprindere socială de inserție.

Întreprinderea socială de inserție are propriile obligații legale privind ponderea angajaților din grupuri vulnerabile.

În apelul PTJ de sprijin direct, regulile privind AJOFM, persoanele afectate de tranziție și categoriile defavorizate se aplică în contextul proiectului și al angajamentelor asumate.

Dacă beneficiarul este și întreprindere socială de inserție, trebuie respectate în paralel și condițiile specifice prevăzute de Legea economiei sociale.

Când trebuie create locurile de muncă?

Locurile de muncă trebuie create în calendarul stabilit prin proiect și contractul de finanțare.

Nu este suficient să fie menționate în planul de afaceri și să fie ocupate abia la sfârșitul perioadei de monitorizare.

La stabilirea calendarului trebuie luate în calcul:

• finalizarea investiției;
• instalarea echipamentelor;
• momentul începerii activității;
• recrutarea prin consultarea AJOFM;
• eventualele cursuri de pregătire;
• termenul pentru atingerea indicatorilor proiectului.

Un calendar realist este important mai ales dacă persoanele angajate trebuie să aibă competențe specifice.

Ce se întâmplă dacă un angajat pleacă?

Plecarea unui angajat nu elimină obligația proiectului.

Ghidul aplicabil prevede că, atunci când un loc de muncă nou creat devine vacant, beneficiarul trebuie să ocupe din nou postul în maximum 30 de zile calendaristice, respectând condițiile de angajare asumate prin proiect.

Asta înseamnă că nu este suficient să găsești rapid orice înlocuitor.

Dacă pentru postul respectiv ai asumat:

• domiciliu/reședință în zona apelului;
• apartenența la o categorie prioritară;
• anumite condiții rezultate din grila de evaluare,

persoana recrutată pentru înlocuire trebuie să respecte condițiile relevante asumate.

Cât timp trebuie menținute locurile de muncă?

3 ani de la efectuarea plății finale în cadrul contractului de finanțare.

Aceasta este perioada de durabilitate prevăzută pentru locurile de muncă create prin proiect.

De exemplu, dacă plata finală are loc în anul 2028, obligația privind menținerea locurilor de muncă nu încetează odată cu închiderea administrativă a investiției.

Ea continuă pe întreaga perioadă de durabilitate.

Aceasta este una dintre cele mai importante obligații financiare pe care beneficiarul trebuie să le analizeze înainte să promită un număr mare de posturi.

Ce înseamnă „menținerea” locurilor de muncă?

Programul urmărește existența reală a ocupării create prin investiție.

Prin urmare, beneficiarul trebuie să mențină indicatorul de ocupare asumat și să poată demonstra acest lucru pe perioada de monitorizare.

Un post vacant nu produce același rezultat ca un post ocupat.

De aceea există și obligația de reocupare a postului atunci când un angajat pleacă.

Ce se întâmplă dacă nu menții toate locurile de muncă asumate?

Consecințele pot fi financiare.

Nerealizarea indicatorului privind locurile de muncă poate conduce la recuperarea proporțională a finanțării aferente indicatorului nerealizat, în condițiile contractului și ale Ghidului.

Prin urmare, dacă minimum obligatoriu este un loc de muncă, dar proiectul promite patru pentru a obține un avantaj în evaluare, cele patru devin o obligație care trebuie tratată serios.

Nu aș recomanda asumarea unui număr de posturi doar pentru punctaj dacă întreprinderea nu poate susține salariile acestora pe termen lung.

Salariile sunt plătite prin grant?

Nu.

Aceasta este o distincție esențială.

Programul obligă beneficiarul să creeze locuri de muncă, dar costurile de personal sunt neeligibile în cadrul acestei scheme de investiții.

Prin urmare, beneficiarul trebuie să poată finanța din propriile venituri:

• salariile;
• contribuțiile aferente;
• costurile recurente ale personalului;
• costurile ulterioare perioadei de implementare.

Acesta este unul dintre motivele pentru care planul de afaceri trebuie să demonstreze sustenabilitatea economică a investiției.

Formarea noilor angajați poate fi eligibilă?

Da, în condițiile programului.

Schema permite activități de formare pentru angajații aferenți noilor locuri de muncă, inclusiv calificare, recalificare, perfecționare și specializare, acolo unde acestea sunt justificate prin proiect.

Această cheltuială trebuie însă diferențiată de salariu.

Cursul poate fi eligibil; salariul persoanei nu este finanțat prin grant.

Pentru lista completă a investițiilor și costurilor care pot fi incluse în proiect trebuie verificat separat articolul despre cheltuielile eligibile pentru întreprinderi sociale.

Exemplu 1 – proiect cu un singur loc de muncă

O întreprindere socială din Gorj solicită finanțare pentru dezvoltarea unui atelier și își asumă minimum obligatoriu:

1 loc de muncă nou.

Pentru regula de 75%, singura persoană angajată trebuie să îndeplinească cerința teritorială sau să se încadreze în excepția documentată privind impactul tranziției/reconversiei economice.

Beneficiarul trebuie să consulte AJOFM înainte de ocuparea postului.

Locul de muncă trebuie apoi menținut pe perioada obligatorie de durabilitate.

Exemplu 2 – proiect cu două locuri de muncă

Întreprinderea creează:

2 locuri de muncă.

75% din două înseamnă 1,5 persoane.

Pentru că nu există jumătate de angajat, minimum necesar devine 2 persoane care respectă regula teritorială.

Dacă numai una dintre cele două persoane are domiciliul/reședința în zona apelului și cealaltă nu se încadrează în excepția prevăzută de program, ponderea este numai 50%.

Exemplu 3 – proiect cu patru locuri de muncă

Întreprinderea își asumă:

4 locuri de muncă noi.

75% × 4 = 3.

Prin urmare, minimum trei dintre cele patru posturi trebuie ocupate de persoane care respectă condiția teritorială sau excepțiile recunoscute de program.

Al patrulea post oferă mai multă flexibilitate din această perspectivă, dacă nu există o altă condiție asumată prin proiect.

Exemplu 4 – proiect cu opt locuri de muncă

Pentru:

8 locuri de muncă

minimum:

6 persoane

trebuie să respecte regula de 75%.

Dacă proiectul și-a asumat suplimentar angajarea unor persoane din anumite categorii pentru obținerea punctajului, trebuie urmărite separat și aceste angajamente.

Mai multe locuri de muncă înseamnă automat un proiect mai bun?

Nu neapărat.

Din perspectiva impactului social, crearea mai multor posturi este pozitivă, iar grila poate recompensa această contribuție.

Din perspectiva sustenabilității însă, fiecare loc de muncă înseamnă un cost lunar real pe care întreprinderea trebuie să îl susțină.

Să presupunem că două proiecte au același grant:

Proiect A creează 2 locuri de muncă sustenabile și are venituri suficiente pentru a le menține.

Proiect B promite 8 locuri de muncă pentru punctaj, dar activitatea nu generează venituri suficiente pentru salarii după finalizarea grantului.

Al doilea proiect poate deveni mult mai riscant în perioada de durabilitate.

Numărul optim de locuri de muncă trebuie stabilit prin planul economic, nu doar prin grila de punctaj.

Ce trebuie calculat înainte să stabilești numărul de angajați?

Aș verifica minimum:

• veniturile estimate după investiție;
• marja operațională;
• costul salarial complet;
• numărul de luni până când activitatea ajunge la capacitatea planificată;
• fluctuația estimată de personal;
• disponibilitatea candidaților în zona apelului;
• competențele necesare;
• posibilitatea recrutării prin AJOFM;
• obligațiile specifice asumate în grilă;
• perioada de 3 ani de durabilitate.

Abia după această analiză aș stabili dacă proiectul își asumă 1, 2, 4 sau mai multe locuri de muncă.

Checklist pentru recrutarea PTJ

Înainte de implementare, pregătește o procedură clară:

• stabilește numărul de locuri de muncă asumat;
• transformă numărul în ENI;
• definește fișele de post;
• corelează fiecare post cu investiția;
• stabilește competențele necesare;
• verifică regula de 75%;
• identifică eventualele categorii prioritare asumate;
• contactează AJOFM;
• păstrează documentele care demonstrează consultarea;
• documentează selecția candidaților;
• verifică domiciliul/reședința;
• verifică documentele pentru persoanele din categoriile prioritare;
• înregistrează contractele de muncă;
• monitorizează permanent indicatorul;
• pregătește o procedură pentru înlocuirea rapidă a persoanelor care pleacă;
• asigură bugetul salarial pentru cei 3 ani de durabilitate.

Cele mai frecvente greșeli

1. Promiți prea multe locuri de muncă pentru punctaj

Un post asumat în proiect nu este doar o promisiune din cererea de finanțare. Devine obligație de implementare și durabilitate.

2. Consideri că AJOFM este opțional

Nu este. Consultarea AJOFM este o obligație pentru procesul de ocupare a tuturor locurilor de muncă create prin proiect.

3. Calculezi greșit regula de 75%

La proiectele cu puține posturi, rotunjirea contează foarte mult.

Două locuri de muncă nu înseamnă că unul singur este suficient pentru regula de 75%.

4. Uiți că salariile nu sunt finanțate

Grantul finanțează investiția. Beneficiarul trebuie să poată susține costurile cu personalul.

5. Angajatul pleacă și postul rămâne vacant

Beneficiarul trebuie să reacționeze rapid și să respecte condițiile asumate pentru ocuparea postului.

6. Angajezi pe cineva doar pentru a bifa o categorie

Categoria trebuie demonstrată prin documentele solicitate de program.

7. Nu corelezi postul cu investiția

Planul de afaceri trebuie să explice de ce investiția produce nevoia reală de personal.

Cum te poate ajuta BursaFondurilor.ro

După verificarea eligibilității solicitantului și a bugetului, componenta de resurse umane trebuie analizată separat.

Pentru un proiect PTJ pot fi verificate:

• numărul optim de locuri de muncă;
• calculul ENI;
• corelarea posturilor cu investiția;
• regula de 75%;
• profilul persoanelor care urmează să fie recrutate;
• procedura AJOFM;
• angajamentele asumate pentru punctaj;
• costurile salariale necesare;
• sustenabilitatea posturilor pe perioada de durabilitate.

Locurile de muncă nu trebuie tratate ca o anexă la proiect. Ele sunt unul dintre rezultatele centrale pentru care este acordată finanțarea.

Pentru finanțarea PTJ destinată întreprinderilor sociale, proiectul trebuie să creeze minimum un loc de muncă nou, exprimat ca ENI, care trebuie menținut timp de 3 ani de la plata finală.

În plus:

• AJOFM trebuie consultată pentru toate locurile de muncă create;
• procesul de consultare trebuie demonstrat;
• minimum 75% dintre locurile de muncă trebuie să vizeze persoane cu domiciliul sau reședința în zona apelului, cu excepțiile documentate prevăzute de program;
• persoanele afectate de tranziție și anumite categorii defavorizate sunt prioritizate;
• posturile vacante trebuie reocupate conform condițiilor programului;
• costurile salariale trebuie suportate de beneficiar.

Înainte să stabilești numărul de posturi din cererea de finanțare, întrebarea corectă nu este:

„Câte locuri de muncă îmi dau punctaj mai mare?”

ci:

„Câte locuri de muncă poate susține realist întreprinderea mea timp de cel puțin 3 ani după finalizarea finanțării?”

Întrebări frecvente

Câte locuri de muncă trebuie create minimum?

Minimum un loc de muncă nou, exprimat ca echivalent normă întreagă – ENI.

Cât timp trebuie menținut locul de muncă?

Locurile de muncă create trebuie menținute inclusiv timp de 3 ani de la efectuarea plății finale în cadrul contractului de finanțare.

Trebuie consultată AJOFM?

Da. Consultarea AJOFM este obligatorie pentru procesul de recrutare aferent tuturor locurilor de muncă create prin proiect.

Ce înseamnă regula de 75%?

Cel puțin 75% dintre locurile de muncă create trebuie să vizeze persoane cu domiciliul sau reședința în zona apelului. Există o excepție pentru anumite persoane care pot demonstra că au fost afectate de tranziție sau reconversia economică din zona respectivă.

Dacă creez un singur loc de muncă, persoana trebuie să fie din județ?

Pentru aplicarea matematică a regulii de minimum 75%, la un singur post este necesară o persoană care respectă regula teritorială sau excepția prevăzută de program.

Dacă creez două locuri de muncă, este suficient ca unul să fie ocupat de o persoană din județ?

Nu. O persoană din două înseamnă 50%. Pentru a atinge minimum 75%, în cazul a două posturi ambele trebuie să respecte condiția sau excepțiile admise.

Dacă un angajat pleacă, pierd finanțarea?

Nu automat, dar postul trebuie reocupat în termenul prevăzut de Ghid și cu respectarea condițiilor de recrutare asumate. Ghidul indică maximum 30 de zile calendaristice pentru reocuparea postului vacant.

Salariile noilor angajați sunt eligibile?

Nu. Costurile de personal sunt neeligibile prin această schemă de investiții.

Pot fi finanțate cursurile noilor angajați?

Da, anumite activități de formare aferente locurilor de muncă nou create pot fi eligibile, dacă respectă condițiile programului.

Pot crea mai multe locuri de muncă decât minimum obligatoriu?

Da. Un număr mai mare poate fi asumat și poate contribui la evaluarea proiectului, dar toate posturile asumate trebuie tratate ca obligații reale ale proiectului.

Ce se întâmplă dacă nu mențin numărul de locuri de muncă promis?

Nerealizarea indicatorilor poate conduce la corecții și recuperarea proporțională a finanțării, în condițiile Ghidului și ale contractului de finanțare.